~ Start. ~

image

A început să ningă, după multe ploi.
Să-mi pun rochia cu fluturi?
Și să fiu gata de război?
Nu știu ce se întâmplă cu noi doi.
A început o iarnă albă intre noi.
După zapada asta ne așteaptă, oare, alte ploi?

Anunțuri

~ ~ ~ ~

image

~ Încă nu știu să fac unele lucruri.
Nu știu să tac când vreau să îți vorbesc.
Nu știu s-adorm când vreau să te trezesc.
Nu știu cum să încep când vreau să mă opresc.
Nu știu cum să te uit când vreau să-mi amintesc.
Nu știu să pot să nu îți mai zâmbesc.
Nu știu să pot să nu te mai iubesc.
Te caut și nu știu să te găsesc.
Încă nu știu să fac unele lucruri.
Nu știu.
Nu pot.
Nu vreau.
N-am cum.
Nu reușesc. ~

Soare’

~ Vreau o zi de copil. O zi în care să nu trebuiască să-mi fac bagaje, să împachetez unele lucruri sau să șterg de praf altele. În schimb, mi-aș despacheta sufletul. M-aș juca cu el fără griji și ne-am plimba de mână peste tot. Dacă n-ar trebui să-l feresc de ochii lumii, nu l-aș mai împacheta vreodată. L-aș lăsa să poarte ce vrea el. Vreau o zi de copil. O zi în care sufletul să-mi mănânce vată pe băț, de fericire, iar eu să alerg ca nebuna după fluturi. ~

🙂

image

~ Simplu. ~

image

Sunt cel puțin nebună.
Vreau o inimă imună
care să știe să respire,
dar să tacă din gură.
Sunt cel puțin urâtă.
Vreau o inimă mută
care să nu-i vorbească inimii tale.
Inima ta cât e mută?
Inima ta aude?
Din tot ce cânt, ce-ascultă?
Sunt cel puțin nebună.
Visam cu ochi naivi
că două inimi se plimbau de mână.
Sunt cel puțin urâtă.
Inima mi-e căruntă
și tu n-auzi când cântă.
Inima ta e surdă
dacă a mea e mută?
Sunt cel puțin nebună.
În suflet mi-e furtună.
Plouă torențial și tună.
Inima ta nu-mi ține inima de mână.

~ Atunci. ~

Când m-ai cunoscut aveam părul în vânt.
Dar capul pe umeri și picioarele pe pământ.
Când m-ai cunoscut nu ne-am spus niciun cuvânt.
M-ai privit si te-am privit, râzând.
Când m-ai cunoscut nu m-ai făcut să plâng.
Te chemam și mă strigai, în gând.
Când m-ai cunoscut, te-am cunoscut.